,,Ionel” şi armata

Faceţi cunoştinţă cu ,,Ionel”. El este personajul principal al scrierii noastre de astăzi. E tânăr, la vreo 29-30 de ani, are o afacere care-i ocupă aproape tot timpul şi obişnuia să aibă vise de îmbogăţire într-o ţară est-europeană. Aparent, ,,Ionel” reprezintă tiparul clişeic al antreprenorului la început de drum, s-ar putea spune. În spatele acestui portret stă, totodată, dorinţa arzătoare a românului june de a reuşi acolo unde puţini pot să o facă şi foarte puţini au îndrăznit până acum. Adică în România. Nu vrea să fie laş. Nu vrea să plece ,,afară” să spele WC uri şi să ridice lespezi pe tărâmuri străine. De altfel, asta fac şi au făcut alţii din generaţia lui. Mulţi au dat lovitura şi-s oameni serioşi. Alţii se întorc înapoi din când în când călare pe cai putere şi ascultând manele în timp ce mai trag câte un claxon la semafoare…

Desigur că orice muncă e o brăţară de aur, indiferent unde e pusă în scenă. Chiar şi aşa, ,,Ionel” vrea să trăiască aici, în ţară, din ce-i place lui mai mult să facă. Din pasiunea lui. Şi uite aşa ,,Ionel” se zbate, aleargă, iar se zbate şi iar şi iar şi iar… Înghite în sec atunci când află că ,,sistemu`” nu-i oferă opţiuni, iar oamenii pe care odinioară el îi ajuta generos prin muncă, acum îl bat ,,prieteneşte” pe umăru` drept. Totuşi îi transmit, în schimb, printre rânduri: ,,<>, keep up the good work!” Cu alte cuvinte, încredere în calitatea lui ,,Ionel” ca om sau ca profesionist, IOC!

,,Ionel” nu se dă bătut. Ţine fruntea sus şi merge înainte, încrezător în principiile sale şi-n experienţa sa. Ţine fruntea atât de sus, încât la un moment dat îl doare capu`şi îi albeşte păru`… Şi merge atât de mult, încât la un moment dat îşi rupe un picior … Ghinion pur românesc, s-ar zice sau, mai degraba, ,,pur mioritic”! Nu contează! Oricum ,,Ionel” NU pleacă din România asta plină de hibe şi lipsită de oameni cu simţul valorii!

Staţi aşa, că asta nu e tot! ,,Greul” urmează să apară mintenaş.

Ce citeşte ,,Ionel” într-o dimineaţă pe obştescul facebook?!? Un zvon cu încărcătură. Un zvon cu o încărcătură militară (la propriu) făcut public şi dezbătut apoi mai ceva ca un selfie cu tâlc! Cică, mai nou, tinerii din România ar cam trebui să se pregătească, vor-nu vor, de armată… Totul a pornit de la un model de certificat medical (citez Monitorul Oficial al României) ,,unic eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tineri la comisia locală de recrutare- încorporare pe timpul stării de asediu, al mobilizării sau al stării de război, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin” .

Ce-i drept, ştim cu toţii că în ţara asta legile sunt interpretate sau interpretabile chiar şi după virgule… Şi de aici până la o măcar ,,uşoară isterie” pe reţelele de socializare şi nu numai, a fost un singur pas, deşi organele statului au infirmat zvonurile cu pricina în scurt timp…

Mă rog…

Revenim la ,,Ionel”. ,,Ionel” ştie că în Ukraina sunt probleme, adică foarte aproape de ţara lui. Ştie că în Balcani e un aşa zis butoi de pulbere. Ştie că România lui, plină de hibe, e prinsă undeva la mijloc. Ce nu ştie el, e dacă merită cu adevărat să lupte pentru ea! Dacă România lui, care nu i-a oferit nici un sprijin în lupta cu prezentul şi greutăţile traiului de la o zi pe alta, îl poate motiva să se arunce ca un bivol ( ca să nu zic bou … ) în bătaia puştii!

,,Ionel” simte că ţara asta nu mai merită nimic bun din partea lui, cu toate că a rămas aici să îşi facă un viitor, refuzând astfel mirajul occidentului!

,,Ionel” nu cere o statuie pentru tot ce face prin strădaniile sale. Face asta pentru ai lui şi pentru cei care vor să-l înţealeagă şi cred în el. ,,Ionel” vrea respect în ţara lui, în care a rămas să lupte cu grija zilei de mâine. Lupta asta îi ocupă deja tot timpul, la fel de bine cum îi consumă ultimii stropi de sănătate şi de energie. Un război în plus, ar fi deja prea mult!

Doamne fereşte!

,,Ionel” e sătul de ,,românismele” deja clasice din jurul lui. E sătul să vadă cum universul la care visa în Facultatea plătită de părinţi se duce la dracu`… ,,Ionel” e sătul să vadă cum corporaţiile împart cu nesimţiire nedreptăţi în ţara lui… E sătul să-i fie refuzat talentul…

,,Ionel” s-a săturat să aibă vise într-o ţară care NU îl merită! Poate că ar intra în luptă şi beteag, aşa cum l-a transformat timpul, dar patriotismul pentru iluzii nu-l caracterizează…

Dacă merită să lupţi nu ,,ÎN”, ci ,,PENTRU” România, dumneavoastră decideţi! ,,Ionel” a decis deja…