Bani degeaba
Un negoţ notoriu. În asta se scaldă existenţa românului de rând. Totul pleacă şi se întoarce la elementul fundamental: BANUL. Prin urmare munca şi calitatea trec pe planul doi. Bogaţii sunt obişnuiţi să aibă GRATUIT parte de toate, să profite şi apoi să îşi numere averea prin cai putere şi bunăstare. În tot acest timp clasa de mijloc există numai prin vorbe goale, iar săracii trăiesc de la o zi pe alta…
Fericirea?!? Fericirea nu îşi are locul aici! Poate se ascunde în ratele la bancă sau gândul că mâine vei fi nevoit să îţi suni un ,,prieten”să te împrumute… Şi tu l-ai ajutat la greu… Ca să fie românismul complet, de multe ori nici ăla nu îţi răspunde! Nu e ,,boceală ieftină”, nici pesimism. E realism.
Vouă nu vi s-a întâmplat?!?
Ce poţi face? Să bei? Să îţi bei minţile? NU (se) merită! Lumea-i rea (vorba aia!) şi te judecă aspru! Să plângi? Să zbieri? Cine dracu` stă să te asculte?!? Ei bine, pactul cu diavolul există numai în filmele cu Al Pacino… La români le şade bine să ,,scuipe în sân” şi să meargă agale… Unde? Nici ei nu ştiu! Nici noi, nici … nimeni!
Talentul şi munca te înnobilează, dar nu îţi ţin de foame şi nici nu îţi plătesc facturi sau obligaţii. Loialitatea se traduce tot prin bani… Cât despre respect, nici nu încape vorba…
Te condamn, Românie!!! Nu îmi dai de ales…